Cocoșul Cândva

PE ARIPILE POEZIEI

1/18/20151 min read

Nu mai sunt cocoş de montă

Şi-am rămas cocoş de curte

Mi-am pierdut ce-aveam ca dotă

Cine are ochi să vadă

Şi urechi ca să m-asculte

Sunt paiaţă prin ogradă

Râd până şi curcile

Unde pui şi un răţoi,

Pa la colţuri raţele,

Puicile, găinile,

Mare, mare tărăboi!

Ce sa fac?...

Cred că bătrâneţele!