Te-am așteptat

Pe banca de sub nuc să vii

Te-am aşteptat în nopţi târzii

Te-am aşteptat atât de mult

Până şi greierii-au tăcut.

Iar iarba s-a făcut de coasă

Ca patul să ni-l pregătească

Şi-a lunii razelor lumină

Când paşii ţi-au pornit să vină.

Natura cu a ta făptură

Păşea cu tine mână-n mână

Plutind pe aripi de zefir

Scăldată în parfum de trandafir.

Iar tu, zeiţa mea cea bună,

Ai poposit sub clar de lună

De-atâta bucurie, ia aminte,

Şi greierii-au-nceput să cânte.

Şi frunzele-ntre ele să şoptească

Iubirea noastră să o povestească

Iar nucul fructul şi-a-mplinit

Urând iubirii noastre bun venit!

Acolo pe banca nopţilor târzii

Cu dor împodobită şi-n vers de poezii

Mi-ai dăruit primul sărut

Un dar primit iubirii de-nceput.

Şi iarba ce-a căzut de coasă

Cu grijă patul să ni-l pregătească

Pecetluitu-ne-a dorinţa noastră vie

Ce ne-a unit pentru vecie!