Sari la conținut
Vasile Groza
Ilustrație pentru poezia „Bătrânețea”

Bătrânețea

Stă pe stâncă și se uită
Nimic nu ne mai frământă
Am uitat de tinerețe
Atunci ne dădeam binețe
Acum stăm și contemplăm
Unul la altul ne uităm
Parcă am fi doi străini
Sau mă rog, ca doi vecini.
Ne-ntâlnim privirile
Poate amintirile
Din asta doar noi trăim
Ne ferim să nu murim

Vasile Groza

scrisă pe 1 februarie 2016 · din Privește-mă în ochi (2016) · pe firul Timpul și bătrânețea