Cip cirip

Trei vrăbiuțe s-au adunat
Pe-o crenguță-n pom la sfat
Au ciripit, au ciripit
Și iată ce au povestit.
Cip cirip, cip, cip
Iată ce-am pățit
Cip cirip, cip, cip
Cu-n motan tâmpit.
S-a aruncat de la balcon
Taman uite-aici în pom
Și cum nu ne-a nimerit
În grădină a căzut.
Unde Grivei se odihnea
Și un os în vis rodea
Și din vis el a sărit
Luând motanul de gât.
Și așa l-a flocăit
Pe motanul cel tâmpit
De-a fugit cu o ghiulea
Uitând și ce mai poftea.