Coaja de ou

Coaja de ou m-a întrebat
Rămasă, părăsită și anostă
Când eram ou nu m-a abandonat
Am fost curtat și ocrotit de-o cloșcă!
Și se-auzea pe-acolo și-un cocoș
Ce îi cânta puiuțului în coajă
Cânta mereu, cânta frumos
Ca musafirul meu să doarmă!

Tu zi mersi că ești cum ești
Că alte coji au fost zdrobite
Și prin mâncăruri le găsești
Cu calciul tău împodobite.

Îi spuse puiul ce mai ieri,
Îi părăsise coaja
Acuma stai așa, de ce te superi?
Asta-i situația, e bine și-așa!

P.S.
-Un lucru trebuie să cunoști
Și tu și eu suntem fără de vină
Suntem creațiile lumești
Dintr-un cocoș și o găină!