Dincolo de-ntuneric

Dincolo de negru e lumina
Ce e până acolo ne-ntrebăm?
Că și negrul nu este perfect întotdeauna
Fără să vrem prin el umblăm.

Străbatem necunoașterea, orbecăim.
Ne zbatem ca în somnul cel nesomn.
Visăm lumina, dar tot în negru ne trezim,
Și raza de lumină, ne-apare ca umbra unui pom

Dincolo de negru e lumina
Drum lung te zbați ca s-o ajungi
Ele sunt împreună, una și una!
Doar tu prin luptă poți să le distingi

Că negrul nu este perfect întotdeauna
Cum și lumina, mai are ascunzișuri
Te zbați o viață, dar pentru ea lumina
Cu-atâtea coborâri și grelele urcușuri!

Normal, că există și-un final
În presupusa ta victorie
E-atunci când vine acel punct fatal
Tu pleci în altă lume-n-aceia de vecie!
Dar adevărul încă nimeni nu îl știe!!!