Doamna Ghica

A fost o fantezie, un vis,
Al nostru din vremurile-apuse
Din lumea basmelor, din paradis,
O fi adevărat, Doamne, Iisuse?!...
Minunea totuși s-a întâmplat
Da, doamnă Ghica, stăpâna,
Din castel, din cel portret de pe perete atârnat,
Coboară printre noi, coboară Zâna
Cu adevărat!...
Și toate și totul din castelul bântuit
De vampiri și de fantome
Pe loc au dispărut, s-au risipit
În lumea de dincolo, de unde au venit!
În clinchet de pahare și-o muzică stelară
O-ntâmpinăm cu brațele deschise
Așa cum curte veche o-ntâmpina odinioară
Trăind cu-adevărat și nu din vise!