La pândă

Stă de veghe într-un nuc
E un uliu, nu-i un cuc
Nucul este în grădină
Iar în curte e-o găină.
Stă pregătit să atace
Dar Grivei nu îi dă pace
Latră spre el disperat
Speriat, iute a zburat.
Și s-a dus sus în văzduh
Speriat, plin de năduf
Ochind jos un popândău
A plonjat în capul său.
Și așa găina a scăpat
Fiindcă Grivei a lătrat
Iar uliul s-a speriat!