La Poiana Brașov

Se vântură picăturile de ploaie
Din văzduhul cerului de nori
Pe drum s-au înzdrăvenit șuvoaie
Iar streșinile se-adună-n curgători.
O vrabie se scaldă în băltoacă
În ciripitul vesel și zglobiu
Căldura zilei să-i mai treacă
Până ce soarele în nori se-ascunde în târziu!
Lumina a apărut la geană
Urcând, urcând, spre-naltul cerului
Iar norii au luat-o toți la goană
Și vrăbiuța îi dă drumul trilului!
E iar lumină în poiană
Și brazii freamătă ușor
Un curcubeu îndrăgostit reclamă
Obrăznicia singulară-a unui nor!