Sari la conținut
Vasile Groza
Ilustrație pentru poezia „Melomanii”

Melomanii

Pe mine mă cheamă Nichi
Și-s cu frățiorul meu
Pe care îl strigă Pichi
Și ne veselim mereu
Bunicul nostru Pampon
Ne-a lăsat ca moștenire
Cum vedeți un gramofon
Ce are și o pâlnie
Fiind foarte talentat
Ca artist de curte veche
la cântat, nu la lătrat
Ne-a lăsat cântecul fără pereche!
Cu un glas de bariton
La muzicuță acompaniat
Încadrându-se în ton
Acest cântec minunat!
Și acum cei doi frățiori
Stau și-ascultă neîncetat
Din noapte și până-n zori
Acest cântec minunat!

Vasile Groza

scrisă pe 28 ianuarie 2017 · din Privește-mă în ochi (2017) · pe firul Copiii și nepoții