
Muza
Ea împărăteasa muză
Coborâtă din Olimp
Cu-al său dar lumea amuză
Ca o scânteiere-n timp.
Măreția ei inspiră
Poezia și poeții
Rimele stau și conspiră
Dând culoare tinereții
Aruncând a ei năframă
Spre poetu-ndrăgostit
Din condei dorința-i zboară
Spre frumosul infinit
Muza face, nu desface
Dorințe și idealuri
Fie de-i rtăzboi sau pace
Daru-i lumea s-o împace
Ea cetatea de cultură
Revărsată din Olimp
Seamănă învățătură
Peste poate, peste timp.
Vasile Groza
Apare și în: Privește-mă în ochi (2015), Poezii cu animale.