Nătăfleață dis-de-dimineață

Într-o zi, cu noaptea-n cap
Nătăfleață s-a sculat
Și prin sat el a plecat,

Numărând o poartă, două
S-a oprit la una nouă
Și-a-nceput des a mugi
Până soarele-asfinți!

Col-o rață-nverșunată,
A ieșit la el la poartă
Și-a-nceput să măcăiască:

Maca, maca, mac, mac, mac,
Spune-mi ce ți s-a-ntâmplat,
Ori ești fleț, ori nătăfleață?
Șterge-o de aici îndată,
Nu vreau să fiu deranjată!

Trântind poarta supărată,
Măcăi ograda toată
Și așa tot mac, mac, mac,
În continuu-a măcăit
Până când a adormit!

El vițelul, bou de rasă
A plecat nervos acasă
Gândind în capul său:

Pleca-i un vițel nătâng,
Parcă-mi vine ca să plâng
Și-am ajuns acas-un bou,
Zău rățușcă-mi pare rău!
Vreau să fiu vițel din nou!

Tu de vrei un sfat să iei
Mergi la școala de viței,
Undeva pe la oraș
S-ajungi mare tăuraș!

Și-o să vii din nou în sat,
Să ne-arăți ce-ai învățat!
Măcăiră-acum în doi:
Rața și cu un rățoi.