Serial cosmic – 20

RAZA SOARELUI: Eu, fiind o rază mai de seamă,
Rămân câteodată când nu e nor afară
Și mai pe seară
Și mă-ntâlnesc cu Luna bunăoară!
Și stau la taifas minute întregi,
De multe ori și câte-un ceas,
S-analizăm această lume cum a fost
Și-acum ce-a mai rămas,
Sau poate și invers,
Să constatăm că lumea-i în progres!
Și eu, cum am printre copii și-adulți
Prieteni foarte mulți,
N-a trebuit să fac mare corvoadă
Ca să-mi găsesc amicul meu de altădată,
Ce stă culcat pe-un braț de iarbă-acum cosit
Și meditează, mi se pare,
La ultima noastră plăcută întâmplare!