Serial cosmic – 46

Năvălind cu mic cu mare
Și vestiții fii de Soare,
Cu-a lor raze sclipitoare,
Într-un fel porniți în luptă
Chiar pe partea nevăzută,
Unde Luna, ca-n cetate,
Are-a ei intimitate.
Acolo-și păstrează farduri,
Mirodenii și smaralduri
Cu care se-mpodobește
Când pământul îl privește.
Acolo-și așează somnul
Când sfârșește maratonul
Petrecut noapte de noapte,
Mai departe, mai aproape,
Mai pe nor, mai pe senin,
Mai cu haz, mai cu suspin.
Sau atunci, în luna nouă,
Când se-mparte pe din două,
Și-atunci, când e luna plină,
Ține-n partea nevăzută
O comoară cu lumină
Ce-i numai de ea știută!