Simfonia zăpezii

E pace!
În câmpie, în pădure și-n livadă
Cireșul de mai, cum s-ar zice
Și munții ce vor să se vadă,
Stau neclintite, de-atâta liniște!
A nins!

Norii au coborât în alb pe pământ
Tot ce se vede, tot ce există, ei au cuprins.
Doamne, e o pace de monument
Până și soarele stă ascuns!
Vântul!

E plecat acasă, s-a dus.
Doar păsările își iau avântul
Cu toții contemplăm, stăm în repaus
Da, e nemaipomenită frumusețea, o spune cuvântul.
Gerul!

E stăpân peste toate, peste pace!
Nu are curajul să vină nici vântul
Doar focul în vatră, face ce face.
Și fumul din hornuri e singurul ce spre cer își ia avântul!
Poetul!

Cu versul, pictorul, cu penelul și muzica cu notele,
Imortalizează momentul!
E simfonia zăpezii, divertismentul naturii divine
E puterea dumnezeiască ce spune totul!