Da

Eu nu sunt nici profesor,
Nici istoric, filozof,
Sunt un simplu truditor
Ce vreau ca să-mi spun un of!

Ca român bine-nțeles
Care sunt de neam de Dac.
Nici acum n-am înțeles,
Și-a trecut veac după veac!
Am fost mari cât un imperiu
În această Europă ce trăim
Vitejia și credința, fost-a un criteriu,
Ori învingem, ori murim!

Încă din timpuri străvechi
Conducătorii noștri de seamă
Cine vrea ca să audă să-și destupe-a lor urechi
Am fost vrednici, dușmanilor le-a fost teamă!

Nu-nțeleg azi ce-am ajuns,
Din ce-am fost nu mai suntem
Istoria m-a convins
Că-ntr-un fel o ,,merităm”!
Nu vorbesc de regii noștri
Care țara ne-au salvat
Eu vorbesc de ,,zurbagii”,
Ce-au dat țara la mezat!

Pentru un țichin, o rublă,
De ce nu și euroi,
Țara au început s-o vândă
Dându-se ei mari eroi
Pentru un ciolan dobândă.
Iar de noi, e vai de noi!