Leagănă-te

Leagănă-te pomule
Ca și tine omule
Cum a mai spus cineva!
De ce nu te-ai legăna?

Omule și pomule
Leagănă durerile
Și faceți-o amândoi
E să scăpați de nevoi

Ție îți cad frunzele
Când te ajung toamnele
Primăvara înflorești
Viața din nou ți-o trăiești

Omule, rostul tău e să rodești
Pământul să-l stăpânești
Și să lași în urma ta
Pe-acel ce te va urma!

Anii vin, anii se duc,
Ca și frunza de sub nuc.
Leagănă-te fericit
Că-ai trăit și că trăiești
Prin urmașii ce-au venit
Pământul să-l moștenești!