Pe Eminescu

Pe Eminescu eu l-am întâlnit de mic
Când ,,păduri de tei cutreieram”
Împodobit în parfumul lor unic
În lumina Lumii și al Luceafărului cel temerar!
Pe Eminescu eu l-am cunoscut
Când nu știam ca să citesc.
Doar cântecul ciocârliei învățasem să-l ascult
Și versul codrului verde, spre înaltul ceresc!...
Pe Eminescu îl iubesc de când l-am întâlnit
Prin ,,plopii fără soț”, imaginar cu EL mă plimb!...
De-atunci mulți ani peste noi au trecut.
Acum eu adolescent, simt flacăra LUCEAFĂRULUI în mine arzând.
EL Eminescu, călător prin vers,
Ce s-a mutat de-a pururi acolo pe LUCEAFĂR; nu VISEZ!...
Străbate în eternitate întregul Univers.
A devenit cu arta lui de geniu, pentru mine un mare crez!
-EMINESCU-