Predicatorul

E-adevărat că poți da lecții
Tu, cocoțat sus în amvon,
De viață, de venirea morții,
Crezându-te în veci pe tron…
Dar coborând să iei pământ,
Sub talpa ta de muritor,
Vei constata că-al tău cuvânt
A fost ca norul trecător.
În lume nasc, trăiesc și mor,
Dar mai presus de toate-i Viața
Și universu-i călător,
Iar viața-ncepe dimineața.
În lucru este-adevărat
Pământ înseamnă trupul tău,
Iar sufletul ce ți-a fost dat,
Se-ntoarce iar la Dumnezeu…
Închină-ți, dar, umila-ți viață,
Nu celui ce se crede zeu,
Tu rugăciunea ți-o înalță
Spre cel ce te-a creat, spre Dumnezeu!
Mai 2014