Rusaliile

Ne punem flori de tei și ramuri de stejar
În porți, la brâu sau cingători
Ca amintiri, omagii sau ca dar
Acelor moș-strămoși ce-acuma-s muritori.
De moși, rusalii, când Sfântul Duh din cer a coborât
Și sufletele morților din morminte au ieșit
Cuvine-se prin ofrande și flori să mergem la mormânt
Și numele a toți ce-i ce-au plecat să fie pomenit.
Pentru a ne feri de toate relele
E bine cu toții să luăm aminte
Să ne ferim din calea lor, căci ielele
Sunt singurele ce au rămas de-a se întoarce în morminte.
Și modul de a ne apăra sunt rugăciunile și florile
Cum știu românii să petreacă sărbătorile.