Casa mea

Eu nu sunt melc,
Să am o cochilie.
Sau scorbură pe unde să petrec,
Nici casă cu chirie.

Eu am casa mea, lucru bine știut,
În care locuiesc.
De când eu m-am născut,
Și-n ea trăiesc!

Casa mea-i lucru bine făcut,
Precum o fortăreață.
Nu e din fier beton ci e din lut.
În ea-mi petrec întreaga viață!

Nu am tancuri de-apărare,
Arcuri cu săgeți sau arme.
Mă vindec unde mă doare,
Doctor este Doamne, Doamne!

Sufletul ce-l am cu mine,
Darul de la Dumnezeu primit.
Se întoarce de-unde vine,
Trupul rămâne-n pământ,

După legile divine!
Casa mea n-o iau cu mine,
Rămâne în pământul moștenit!